Sărbătoare naţională după 1880, 14 iulie comemorează căderea Bastiliei în 1789, dar şi un eveniment mai puţin cunoscut: sărbătoarea federaţiei din 1790.
14 iulie 1789: căderea Bastiliei
Sărbătoarea naţională comemorează 14 iulie 1789, prima zi revoluţionară cu aport simbolic. Asediul Bastiliei marchează începutul Revoluţiei şi este amintit ca fiind o zi a Libertăţii.
14 iulie 1790: sărbătoarea Federaţiei
Comuna Parisului, sub influenţa lui Lafayette (unul din cei mai importanţi Francmasoni ai Ritului Scoţian Antic şi Acceptat), a decis fondarea unei mari Federaţii naţionale care să regrupeze reprezentanţi ai federaţiilor locale, acest lucru fiind făcut la Paris pe 14 iulie. Ceremonia era menită a celebra căderea Bastiliei, dar şi susţinerea aspiraţiei de uniune naţională triumfătoare, ceea ce a dus la transformarea acestei zile într-o mare sărbătoare populară.
14 iulie 1880: 14 iulie devine zi naţională
Este a III-a Republică în 1880 cea care a ales 14 iulie ca zi naţională. Marseilleza a devenit imn oficial. Data de 14 iulie a dus la naşterea unor mituri fondatoare ale naţiunii moderne, cum ar fi tricolorul francez, Marseilleza, Parisul ca şi capitală, deviza Libertate Egalitate Fraternitate şi... Marianne.
Femeile şi 14 iulie
Prima reprezentare a unei femei cu bonete frigiene, alegorie a Libertăţii republicii, a apărut în timpul Revoluţiei Franceze. Simbol al Libertăţii, boneta frigiană a fost purtată de sclavii eliiberaţi în Grecia şi Roma. O bonetă de acest tip a fost, de asemenea, purtată şi de marinarii şi condamnaţii Mediteranei şi a fost preluată de către revoluţionarii din sud. Sub a III-a Republică statuile şi, mai ales, busturile Mariannei s-au multiplicat, aceasta devenind unul din simbolurile Republicii. Mai multe tipuri de reprezentare s-au dezvoltat, favorizând caracterul revoluţionar şi "înţelept" al Mariannei: boneta frigiană este uneori considerată prea răzvrătitoare, fiind înlocuită cu o diademă sau o coroană.
În 1886 o femeie, cantinăreasă a celui de-al 131-lea regiment de infanterie, a defilat pentru prima oară pe 14 iulie
În istoria popoarelor, simbolurile exprimă conştiinţa unui destin comun, al unei solidarităţi între membrii comunităţii politice. Acestea contribuie la forjarea unui sentiment de apartenenţă la o entitate unică: Naţiunea. Totuşi, Franţa nu se limitează evident la aceste simboluri, acestea fiind constituită dintr-o limbă, o cultură, un teritoriu, o putere economică şi militară, un popor şi o istorie.
Francmasoneria şi 14 iulie
Moştenire a secolului Luminilor, deviza Libertate Egalitate Fraternitate este invocată pentru prima dată în timpul Revoluţiei Franceze. De multe ori fiind pusă sub semnul întrebării, aceasta sfârşeşte prin a se impune în timpul celei de-a III-a Republici. Deviza este scrisă în Constituţia din 1958, astăzi făcând parte efectiv din patrimoniul naţional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu